Primavara si darurile ei (verzi)

A venit primavaraaa! Numai eu stiu cat de mult mi-am dorit ca vremea sa inceapa sa se incalzeasca si in piata sa pot gasi verdeata proaspata.  Din pacate, nu foarte multe persoane stiu cate beneficii se ascund in spatele acestora. De aceea, m-am gandit sa impartasesc cu voi cam tot ceea ce am descoperit eu despre aceste “bogatii”.

E bine de stiut ca fructele si legumele verzi  sunt bogate în carotenoizi numiţi luteină şi zeaxantină, precum şi alte substanţe ca betacaroten, vitamina K, fier, potasiu şi calciu. Luteina şi zeaxantina sunt importante in prevenirea orbirii( în special la persoanele în vârstă) si a cancerului. Ne ajuta sa ne mentinem oasele si dintii sanatosi. O porţie zilnică din oricare dintre aceste alimente poate reduce riscul de a suferi un atac de cord.

1.      Asmutui (hasmutuchi/patrunjel cret) se poate folosi in cazul:

-          Gutei si litiazei biliare – se bea suc proaspat de 3 ori pe zi

-          Intepaturilor de insect sau caontuzii – se zdrobesc frunze si se pun pe partea afectata

In cosmetica, este foarte bun pentru tenul gras, dar si pt reducerea ridurilor. Catifeleaza pielea si are proprietati antiinflamaoare, tonice si cicatrizante.

2.     Busuiocul:

-          Alunga astenia de primavara, stresul si lipsa poftei de mancare

-          Este foarte bun pentru combaterea gripei, bronsitei, durerilor articulare si insuficientei respiratorii – ceai

-          Scade transformarea glucidelor in grasimi

-          Scade transformarea glucidelor in grasimi

-          Creste puterea de dezintoxicare

-          Este un excelent antiseptic, digestiv, laxativ, sedativ si tonic.

-          Frunzele sale proaspete si zdrobite ajuta contra mancarimilor, piscaturilor de insecte, iritatiilor produse de epilat, arsurilor solare, oboselii ochilor.

Contraindicatii: Busuiocul contine cantitati non-neglijabile de vitamina K. De aceea, persoanele care urmeaza un tratament cu anticoagulante, trebuie sa fie atenti la consumul de busuioc.

3.     Leurda trateaza:

-          Intoxicatiile cu tutun

-          Amnesia

-          Diaree acuta si cronica

-          Viermi intestinali

-          Insomnia

-          Hipertensiune arterial

-          Reumatism – suc

-          Boli cardiovasculare

-          Astenia

4.      Leusteanul  este recomandat sa se consume:

-          2-3 frunze inainte de masa pentru cresterea poftei de mancare. Daca se consuma cantitati mai mari, se produce efectul opus.

-          in cazul unor afectiuni precum: indigestie si gastrita, litiaza renala(suc), colici intestinale, constipatie, edem cardiac;

-          in cazul in care exista dureri menstruale

-          in cazul petelor care apar pe piele din cauza diverselor substante chimice, se aplica cataplasme de 2-3 ori/zi, timp de o saptamana

5.      Mararul – se poate consuma pentru:

-          Dereglari ale ciclului menstrual

-          Indigestie - se bea o cana ceai de marar dupa masa

-          Sughit si senzatie de voma

-          Depresie

-          Ingrijirea dentiţiei, aceastǎ plantǎ curǎţǎ în profunzime dinţii şi gingiile, reuşind sǎ opreascǎ proliferarea bacteriilor responsabile de infecţiile gingivale şi de formarea cariilor - in fiecare seara se pot mesteca cateva frunze de marar sau/si patrunjel

-          Poate lupta împotriva dispepsiei nervoase şi poate reduce febra, atunci când este administrat sub formǎ de infuzie.

-          Opreşte sughiţul, stimuleazǎ pofta de mâncare şi poate chiar sǎ îmbunǎtǎţeascǎ libidoul şi tonusul general

-          Opreste sforǎitul, fii de ajuns sǎ picuraţi câteva picǎturi de ulei de marar pe un prosop aşezat pe pernǎ.

-          Este recomandat in regimurile pentru slabit, deoarece are calitatea de a aplatiza abdomenul.

-          Pus in salate sau in sosuri, le face mai digerabile si le intensifica gustul.

Contraindicatii: Nu se consuma in timpul sarcinii, insa este recomandat in perioada de alaptare.

6.     Menta

-          Protejeaza dintii

-          Ajuta - la decongestionarea cailor respiratorii prin inhalarea uleiului diluat cu apa si/sau masarea zonei pieptului cu ulei esential

   - in caz de reumatism, prin masarea cu ulei essential a locurilor respective

   - in greturi si stari de voma

   - in cazul durerilor de cap – se maseaza zona tamplei cu ulei esential

   - daca exista crampe intestinale, precum si alte probleme ale aparatului digestiv (gastrita, ulcer) – se bea o cana de ceai dupa masa

- daca cineva are litiaza biliara sau renala – ceaiul de menta, baut cu regularitate, contribuie la eliminarea calculilor

-          Diminueaza stresul si anxietatea, cand este folosita in aromaterapie

-          Vindeca acneea, daca in lotiune care se foloseste pt curatarea tenului se adauga 1-2 picaturi ulei esential.

7.      Patrunjelul  -  Este minunat atunci cand:

- nu ai pofta de mancare (inainte de masa se mesteca cateva frunze de patrunjel si asta va stimula apetitul),

- respiratia este neplacuta (chiar si mirosul de usturoi se poate elimina cu cateva frunze de patrunjel)

- esti in convalescenta (datorita nivelului crescut de vitamina C)

- ai pistrui (se curata tenul cu suc sau infuzie de patrunjel)

- fumezi sau bei alcool (neutralizeaza efectele negative ale acestora)

- esti alergic, deoarece intareste sistemul imunitar si distruge radicalii liberi.

- ai dureri menstruale

Vitamina B12 continuta de patrunjel, intr-o cantitate considerabila, ajuta la dezvoltare normala a celulelor si este foarte importanta pentru sarcina, pentru fertilitate, potenta sau pentru prevenirea unor boli degenerative (cancerul, Parkinson sau alte boli cerebrale). Din pacate, actiunea vitaminei B12 din alte alimente este blocata de antibiotice, pastile contraceptive, substante toxice etc, insa patrunjelul lupta cu succes impotriva acestor dezechilibrari.

Contraindicatii: Nu este indicat femeilor insarcinate sau care alapteaza.

8.     Spanacul trateaza:

-          Anemia

-          Rahitismul

-          Convalescenta - suc

-          Despresia nervoasa – suc

-          Astm

-          Diabet zaharat

-          Hipertensiune arteriala – suc

-          Arsuri, rani – cataplasme

9.     Salata verde trateaza:

-          Constipatia si digestia lenta

-          Obezitatea, deoarece atunci cand se consuma 500g zilnic, se accelereaza eliminarea toxinelor si se regleaza apetitul

-          Alcoolismul si dependent de narcotice

-          Reumatismul

10.  Telina(frunze) trateaza:

-          Diabetul – suc

-          Sterilitate/impotenta – suc

-          Digestive greoaie

-          Reumatism si guta – suc

-          Ciclu menstrual insotit de dureri puternice si neregulat – suc

11.                        Untisorul:

-          ajuta la eliminarea toxinelor

-           curata sangele si ficatul

-           lupta cu anemia

-           apara organismul de virusuri si infectii

-           ne umple de energie, redandu-ne pofta de viata.

Bibliografie:

“Enciclopedia plantelor medicinal” – revista “Femeia de azi”

http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/salata/untisorul-te-scapa-de-toxinele-din-organism-1160264

http://www.eva.ro/sanatate/medicina-alternativa/7-boli-vindecate-cu-menta-articol-33729.html

http://sanatate.acasa.ro/dieta-nutritie-4/patrunjelul-verdeata-cu-zeci-de-beneficii-796.html#ixzz1swZCtud1

http://www.eva.ro/casa-si-familie/plante/patrunjel-leustean-si-marar-la-ghiveci-articol-13082.html?pagina=2

http://www.romanialibera.ro/stil-de-viata/diete/semnificatia-alimentelor-in-functie-de-culoare-cum-te-ajuta-sa-lupti-impotriva-bolilor-261246.html

Aflați mai multe »

Poezie a poetului Ovidiu

Feriti-vã, muritori,

Sã vã întinati trupul cu mâncãruri respinse de zei!

Existã cereale, existã fructe

Sub greutatea cãrora se îndoaie crengile,

Ciorchini plini de suc în vii.

Existã plante delicioase care,

Puse pe flacãrã, devin mai dulci, mai fragede.

Natura vã oferã laptele si mierea

Parfumatã de floarea cimbrisorului.

Pãmântul generos vã pune la-ndemânã

Comorile-i de alimente savuroase;

Vã dãruieste mesele

Fãrã a mai fi nevoie sã ucideti si sã vãrsati sângele!

Animalele sãlbatice îsi potolesc foamea cu carne

Si nici ele nu fac cu toatele acest lucru!

Calul, oaia, boul trãiesc din iarbã.

În schimb, cele care prin firea lor sunt crude, feroce,

Se bucurã de hrana stropitã cu sânge.

Vai, cât e de criminalã fãptura vie

Care-si întretine viata prin moartea altei fãpturi!

În fata atâtor bogãtii

Pe care le produce pãmântul

Sã nu-ti placã nimic mai mult decât

Sã zdrobeati cu dinti cruzi

Membre rupte si smulse ? 

Aflați mai multe »

Vegani/vegetarieni de-a lungul istoriei

Citind cartea “Tratat pentru alimentatia naturala a omului” am gasit cateva pagini unde erau prezentate civilizatii antice, dar si  persoane celebre din istorie care au ales sa fie vegani.

Egiptenii, porecliti „mâncãtorii de pâine“ aveau o dietã compusã în cea mai mare parte din vegetale, asa cum aratã continutul intestinal al mumiilor.

Veda, cartea sfântã a indienilor, contine elogii pentru un regim fãrã carne. În India secolului II î.Ch. vacile de lapte beneficiau de îngrijiri speciale. Tãierea unei vaci era consideratã o crimã gravã, egalã cu uciderea unui om de castã superioarã si pedepsitã aspru.

Dacã îi lãsãm la o parte pe marii înþelepti ai Orientului, ca Zarathustra, Buddha, Confucius care au sustinut vegetarismul si ne vom limita la cultura apuseanã îl vom întâlni pe Homer ca fiind vegetarian convins.

Orficii greci duceau o viatã asceticã si renuntau la carne pentru a obtine purificarea trupeascã si sufleteascã.

Hesiod, în poemul „Lucrãri si zile“ regreta Era de aur si blestema fapta lui Prometeu, primul care a omorât o vitã si a adus focul din cer pentru a prepara mâncarea din carnea acestui animal.

Pitagora este considerat fondatorul miscãrii vegetariene. El spunea: „Aceia care ucid animalele si le mãnâncã carnea, vor avea cuatât mai mult tendinta sã-si masacreze semenii“. Pitagora, care a trãit foarte mult pentru epoca sa – 76 de ani – se hrãnea numai cu pâine, miere, fructe si legume, refuzând sã jertfeascã orice fel de sânge zeilor. Lui i se atribuie si urmãtoarea afirmatie, ca sintezã a crezului sãu privind actiunea hranei

asupra corpului biologic si spiritual: „Doar hrana vie si proaspãtã îi permite omului sã rãmânã sãnãtos, sã fie fericit si sã simtã adevãrul“.

Nu trebuie sã ne uimeascã faptul cã Socrate, ucenicul lui Pitagora, era un consumator convins de fructe si cereale. Socrate a trãit idealul vietii simple. De la el este expresia “Mananci ca sa traiesti, nu traiesti ca sa mananci” Socrate se hrãnea numai când îi era foame si numai cu alimente folositoare sãnãtãtii.

Platon pleda, de asemenea pentru cea mai mare sobrietate la  mâncare si bãuturã. El considera cã hrana care nu a trecut prin foc este cea mai bunã si lua într-o zi o singurã masã, cu multe fructe. Printre deprinderile sale statornice erau si zilele de post. Tot el sustine cã orice consum de carne te face persoanã asprã, în timp ce consumul de plante si fructe tine Viu spiritul oamenilor. 

Xenocrate, al doilea succesor al lui Platon la conducerea Academiei, a sustinut vegetarianismul.

Diogene a dus o viatã de o simplitate legendarã; se hrãnea cu ierburi, smochine uscate, mãsline si legume crude. El spunea: „Oamenii s-au molesit si sunt mai nefericiti decât animalele, care beau apã si se hrãnesc cu

plante“. Susþinea mereu: „Carnea si vinul abrutizeazã pe bãtrâni si molesesc pe tineri.“

Plutarh era, de asemenea vegetarian si a scris, în acest sens o carte: „Despre mâncarea cãrnii“ în care se prezintã ca un apãrãtor al animalelor torturate si ucise de oameni. El spune cã oamenii nu mai urmeazã adevãrata lor menire si au rãmas în urma animalelor. Plutarh a vãzut o legãturã cauzalã între necumpãtarea la

mâncare si bãuturã si decãderea moravurilor din timpul sãu.

Teofrast, mare naturalist, elev al lui Aristotel, spune cã mâncarea cãrnii nu este necesarã, înnãbusind îndemnurile superioare din om: „îmbuibându-se, oamenii au pierdut amintirea vechii pietãti, au cãzut tot mai adânc în excese, nemailãsând nimic negustat si nemâncat“.

Seneca, unul din marii filozofi stoici, a fost sustinãtorul elocvent al vietii simple. Era sigur cã decadenta din timpul sãu trebuia pusã pe seama exceselor. El spune: „Pentru libertatea noastrã interioarã trebuie sã avem stomacul bine disciplinat“. 

Care medic se mai gândeste astãzi cã Hipocrate, pãrintele medicinei, al cãrui jurãmânt este depus de fiecare medic, se opunea consumului de carne ? Acesta ne oferã o multitudine de argumente în sustinerea acestui concept natural. Preocuparea „Pãrintelui medicinei moderne“ pentru aspectele de terapie si preventie prin alimentatie cât mai naturalã, este tot mai mult recunoscutã de lumea medicalã occidentalã. Concentrând cât mai mult datele istorice din vremea sa, care ne-au parvenit în prezent, este de remarcat în primul rând atractia majorã a marelui medic grec pentru tipul de vindecare nutritional natural, prin combinarea plantelor alimentare si a ierburilor din naturã. Confirmãri credibile ne vin din celebra afirmatie hipocraticã: „Alimentul sã vã fie medicament si medicament sã vã fie alimentul“, dar si de la o imagine asemãnãtoare: „Suntem ceea ce

mâncãm, iar bolile trebuiesc tratate înainte de toate prin alimentatie“, precum si de la afirmaþii transante de genul: „Lãsati leacurile în borcanele lor dacã puteti vindeca bolnavul cu ajutorul hranei“.

Francisc de Assissi, întemeietorul ordinului franciscanilor, a pledat întrega sa viatã pentru o atitudine de iubire fatã de animale si el însusi se hrãnea doar cu produse vegetale.

Voltaire respingeau sacrificarea animalelor. Ca si Pitagora, el a fãcut o legãturã directã între consumul masiv de carne, sacrificarea animalelor si numãrul tot mai crescut al ororilor de rãzboi.

Jean Jacques Rousseau se apropie de aceeasi conceptie, dupã care consumatorii de carne sunt mai duri decât consumatorii de produse vegetale si în cunoscutul sãu roman „Emile“ afirmã cã la copii se observã o respingere instinctivã a consumului de carne, ei preferând sã mãnânce fructe.

Lev Tolstoi a devenit la maturitate vegetarian. În tineretea sa obisnuia sã participe la vânãtori, dar avea repulsie fatã de ele. El nu vedea nici o diferentã între suferinta unui om si suferinta unui animal. 

Pentru adeptii convinsi ai tehnicii, poate nu este rãu sã amintim cã datorãm inventia becului spiritului limpede si viu al vegetarianului Thomas Alva Edison. El nu a fost numai un vegetarian convins, ci si un oponent hotãrât al vânãtorii. Poate datoritã stilului sãu de viatã vegetarian a putut atinge vârsta de 84 de ani.

Acest record a fost întrecut de scriitorul englez, George Bernard Shaw, laureat al premiului Nobel pentru literaturã, care a trãit 94 de ani. Shaw a crezut în dreptul fiecãrei creaturi la viatã si afirmã cã este de neacceptat ideea ca oamenii civilizati sã se hrãneascã cu animalele.

Albert Einstein, marele savant, cãruia îi datorãm teoria relativitãtii. El considera vegetarismul o necesitate, pentru cã un astfel de mod de viatã ar putea sã aibã consecinte mult mai mari pentru omenire.

Dintre Pãrintii Bisericii Crestine, Clement din Alexandria (150–220) considerat fondatorul Scolii teologice din Alexandria, scria: „Unii oameni trãiesc ca sã mãnânce la fel ca animalele lipsite de înþelepciune, a cãror viaþã este stomacul si nimic altceva.“

Vasile cel Mare, episcop al Cesareei, considerat un alt Pãrinte al Bisericii Crestine, ne spune printre altele: „Corpul care este hrãnit cu carne va deveni greoi si va fi coplesit de boalã. Sufletul se va sufoca sub plãcerea mâncãrii, va pierde controlul asupra trupului si capacitatea de gândire“. 

Ioan Gurã de Aur (din Antiohia), mare învãtat teolog, numit si „Augustin al grecilor“, a lãsat un numãr impresionant de scrieri. Astfel descrie el felul de viatã al cãlugãrilor în mijlocul cãrora trãia: „Aici nu

curge nici un fir de sânge, de la animale, nici o bucatã de carne nu este pe masã. Mâncãrurile delicate si corpul greoi sunt necunoscute acestor cãlugãri. În bucãtãria lor nu se simte mirosul greu al preparatelor din carne. Voi însã urmaþi calea lupilor si obiceiul tigrilor. Dar pe acestia astfel i-a fãcut natura, mâncãtori de carne, în timp ce pe noi, Natura ne-a înzestrat cu întelepciunea cuvântului si simtul dreptãtii. Si totusi,

noi am devenit mai rãi ca animalele.“

Izvoarele vechi ale cãtþilor religioase vorbesc despre Apostoli si primii crestini care nu omorau animale, nu mâncau carne si se abtineau de la orice bãuturã tare.

Mergând cãtre vremuri mai apropiate de prezent, observam cum exista tot mai multi medici care practica acest tip de alimentatie pentru vindecarea bolilor. O mare parte dintre ei sunt prezentati tot in cartea “Tratat pentru alimentatia naturala a omului” de Med. drd. M a r i a n PARASCHIV-CLAUDIUS

Aflați mai multe »

Bomboane cu susan

-3/4 cana nuci, care se lasa la inmuiat peste noapte
- 100 g susan
-2 lg fulgi de cocos bio
-1 cana curmale inmuiate cateva ore
-miere (dupa gust)
-1 lg ulei de cocos 
-1-2 lg cacao pudra(*optional)

Toate ingredientele se mixeaza in robot si apoi se modeleaza in forma de bomboane. Foarte simplu!


(Pozele o sa apara in curand... Dupa ce imi repar calculatorul.)

Aflați mai multe »

Germenii

In acest articol, voi incerca sa fac o lista cu toate semintele care pot germina si proprietatile acestora. Daca aveti de adaugat ceva, puteti sa imi spunetiJ

Dar mai intai sa ar trebui sa stiti cateva motive pentru care germenii ar trebui sa fie prezenti in dieta noastra zilnica:

• Elementele nutritive sunt transformate si simplificate: proteinele in aminoacizi, grasimile in acizi grasi esentiali, amidonul in zahar si minerale sau se combina cu proteinele intr-un mod car le mareste utilizarea. Toate aceste procese cresc nutritia si imbunatatesc digestia si asimilarea. De aceea, germenii sunt considerati o hrana predigerata.
• Proteinele, vitaminele, enzimele, mineralele si sarurile minerale se multiplica de la 300 la 1.200%
• Clorofila se dezvolta in plantele verzi. (pentru a vedea proprietatile clorofilei si din ce o mai putem obtine, click aici)
• Anumiti acizi si unele toxine sunt reduse si/sau eliminate
• Cercetarile realizate de mai multi specialisti au evidentiat existenta in semintele germinate a numerosi factori anti-imbatranire. Este vorba in primul rand de vitamine antioxidante dar si de o gama larga de enzime existente din abundenta in germenii proaspeti (aceasta nu este valabil in aceeasi masura pentru germenii uscati).
• Germenii inseamna mai mult decat elementele nutritive!! Germenii inseamna HRANA VIE! Un studiu cromografic a demonstrat faptul ca graul germinat este viu. Un cerc al vietii sau un halou a aparut dupa prima zi si a continuat sa se intesifice in fiecare zi. Erau vizibile numeroase procese enzimatice , amidonul se modifica, apareau din abundenta nuante roz de tiamina, dar si proteine. Sub lumina ultravioleta, cercurile fluorescente indicau prezenta niacinei si riboflavinei. Intensitatea totala a culorii si a formei dadea senzatia de viata. Acelasi grau a fost desfacut in geremni, tarate si miez si analiza nu a demonstrat existenta unor semne de viata in partile separate. A fost efectuat un al treilea test asupra aceluiasi grau dupa ce a fost fiert la 100˚C. Nu a germinat deloc si a doua zi a murit. Proteinele au disparut si, desi enzimele existau, ele erau implicate in procesul de descompunere, nu al cresterii. Diferenta dintre crestere si descompunere este ca aceea dintre viata si moarte. Cei care mananca germeni stiu ca mananca hrana vie.  Aceasta energie a vietii inseamna mai mult decat suma partilor nutritive ale semintelor. Semintele moarte sau mancarea cu viabilitatea redusa nu ofera “haloul vietii”.

Germenii de:

• BROCCOLI

Au valoare nutritivă şi alimentară ridicată, datorită conţinutului bogat în glucide, vitamine şi săruri minerale. Broccoli are origine comună cu conopida. Germenii de broccoli reprezintă cea mai complexă sursă naturală de enzime. Prezintă un conţinut ridicat în săruri minerale Fe, K, Mn, Se, Zn, Mg, Ca iar datorită efectului sinergic al elementelor din compoziţie este indispensabil pentru păstrarea sănătăţii. Germenii de broccoli sunt o sursă excelentă de vitamina A si C. Germenii au proprietăţi diuretice bine cunoscute şi ajută la îmbunătăţirea sistemului imunitar.

Au rol major in eradicarea infectiei cu Helicobacter Pylori; - continutul in calciu este identic cu cel al laptelui, efect favorabil asupra oaselor, dintilor si ganglionilor limfatici; - purifica sangele, imbunatatesc circulatia sangelui si metabolismul celular; - antiinflamatori.

• CANEPA

Dintre cele peste 3 milioane de plante comestibile din flora Pământului, nu există o plantă comparabilă cu cânepa din punctul de vedere al valorii nutritive. Proteinele din seminţele de cânepă conţin toţi cei 8 aminoacizi esenţiali, uşor digerabili şi absolut necesari metabolismului. Semniţele de cânepă conţin 30% proteine, 41% grăsimi, 15% carbohidranţi, ele fiind mult mai valoroase din punct de vedere al conţinutului nutritiv decât seminţele de soia. In seminţele de cânepă, acizii graşi esenţiali omega 6 şi omega 3 sunt prezenţi în raport 3:1. În plus, semninţele de cânepă sunt singurele seminţe comestibile care au în componenţa lor cantităţi substanţiale de acid gama-linoleic (GLA), cu efect terapeutic demonstrat. Microelementele prezente în seminţele de cânepă includ strontiu, arseni şi crom. Sunt o sursa bogata de vitamina E.

• CRESON

Cresonul este o plantă originară din teritoriul Iranului de azi. Ca plantă medicinală valoroasă, cresonul a fost cunoscut şi utilizat în China încă din anul 1500 a Chr. Are un conţinut ridicat în sulf, respectiv iod, a căror combinaţie este un excelent remediu cu efect de ameliorare a funcţionării glandelor cu secreţie internă. Iodul din compoziţie este indispensabil bunei funcţionări ale tiroidei şi celulelor nervoase. Mai conţine vitamine (A, C, E, K) şi substanţe minerale (Ca, Fe, S). Datorită conţinutului de sorg, este bogat în flavonoide şi fito-antioxidanţi. Efectul benefic al flavonoidelor a fost studiat şi demonstrat în numeroase clinici, atât în ţară, cât şi în străinătate.  

• DOVLEAC 

Datorita continutului sau de 45% de acid linoleic sunt considerati si azi principalul remediu in cazul afectiunilor vezicii urinare si ale prostatei. Contin:

- acid linoleic;  

- pectina, linamarina;
- sunt bogati in uleiuri esentiale, favorizeaza absortia vitaminelor A, D, E, K;
- bogati in vitaminele naturale B12 si E;
- cantitati mari de Li, Mg, Se (litiu, magneziu, seleniu).
Actiune:
- prin continutul de acizi grasi nesaturati sunt indicati pentru cresterea performantelor fizice si psihice;
- au efect de purificare a sangelui si actiune detoxifianta;
- previne ingrasarea;
- inhiba multiplicarea virusilor si bacteriilor patogene in tubul digestiv.

• FLOAREA-SOARELUI

Efectele sale de înfrumuseţare corporală au fost cunoscute încă din antichitate. Efectul principal al germenilor, menţinerea sănătăţii epidermei, se datorează conţinutului ridicat în uleiuri, vitamine şi săruri minerale cu acţiune protectoare. Datorită compuşilor cu un conţinut ridicat în fosfaţi prezintă efecte de curăţare, înfrumuseţare şi hrănire a pielii, având rol în combaterea acneei, fiind în acelaşi timp o importantă sursă de vitamina E şi B12, respectiv niacină (vitamina pielii). Contin, de asemenea, 92 de unitati de vitamina D, rar gasita la alte legume. Sunt bogati în compuşi minerali: Fe( necesar pentru celulele rosii din sange), K (predominant in tesutul creierului si necesar pentru functionarea corecta a sistemului nervos), P, Ca( excelent pentru oase si dinti, digestia grasimilor si a carbohidratilor, pentru muschi si sistem nervos) , Fe, Zn, I, Mg (pentru tesutul creierului si al plamanilor).

• GRAU

Germenii de grâu conţin substanţele cele mai preţioase şi mai vitalizante din bobul de grâu: produşi fosfataţi uşor asimilabili, săruri minerale (de fier şi mai ales de magneziu - 40 mg la 100 g germeni), proteine complete, oligoelemente şi numeroase vitamine (A, B1, B2, C, E, PP). Datorită conţinutului de sorg, germenii de grau au un procent ridicat de flavonoide şi antioxidanţi de natură vegetală. à puternic efect antioxidant.
Îmbunătăţesc forţa musculară, reducând durerea ce poate să apară după exerciţiile fizice intense.
Crest acuitatea vizuala si fortifica sistemul imunitar.
Se indica in hipovitaminoze, convalescenta si astenie. Medicina traditionala recomanda utilizarea lor in diabet, astm bronsic, reumatism, gastroenterite, constipatie, hemoroizi, litiaza bilara si renala, sindrom premenstrual.
Indicat a se consuma intre mese, inlocuind chiar masa de seara. 

• GRAU SPELTA

Au un efect special de întărire a sistemului nervos. Datorită compoziţiei total diferite de cea a grâului comun, grâul spelta sau alac este recomandat şi persoanelor cu intoleranţă la gluten. Au un conţinut proteic de şase ori mai ridicat faţă de grâul comun, însumând 17–20%, iar conţinutul în aminoacizi este de asemenea însemnat. Conţin minerale Fe, Mg, Ca, P, Se şi vitamine A, B, E. Procentul de seleniu din compoziţie este de 7-8 ori mai ridicat comparativ cu alte cereale. Seleniul este important datorită efectului său antioxidant, util în prevenirea cancerului. Stimulează circulaţia sanguină, creşte aportul de sânge şi oxigen la nivel celular. Contribuie la dezvoltarea masei musculare. Este eficace în combaterea infecţiilor cauzate de Candida. La fumători, influenţează pozitiv capacitatea fizică şi intelectuală, respectiv procesul de regenerare al organismului.

• IN

Seminţele de in prezintă un important efect de prevenire a apariţiei cancerului mamar, acţiunea acestora fiind unanim recunoscută de cercetătorii din domeniu. Prezintă un conţinut ridicat în acizi graşi Omega -3 şi lignan (un compus polifenolic special). Continutul de 3-6% de mucina din coaja semintei, alaturi de continutul de celuloza din coaja, favorizeaza peristaltismul intestinal;
- continutul de mucina sta la baza indicatiei terapeutice din afectiunile gastrointestinale.  Este o importantă sursă de vitamine A, B, C, D, E conţinând în acelaşi timp o imensă cantitate de săruri minerale(K, P, Mg, Ca, S, Fe, Na, Cl, Mn, Si, Zn, F, Al, I.

• HRISCA

-Ajuta la circulatia normala a sangelui

-suport pentru sistemul imun

-puternic pentru detoxificare

-contin fier, proteine, calciu, fosfor, complexul de vitamina B, vitamina E cat si biolflavonoizi

-bogati in vitamina A si C

-bogati in lecitina, substanta grasa care ajuta corpul sa elimine excesul de colesterol

Aceasta a fost prima parte. Partea a doua cu lista tuturor germenilor o voi posta in curand. Informatiile le-am preluat din cartea "Germenii-mancarea miraculoasa" de Steve Meyerowitz si de pe site-ul http://www.paradisulverde.com/Alimetatie/Germeni/germenii-alimentul-viu.html

Aflați mai multe »

Targ raw vegan

Pe 27 martie 2011, la Rin Grand Hotel din Bucuresti, in sala de conferinte Paris, Strada Vitan-Bârzeşti, nr 7D, et 13, Bucuresti se va desfasura prima editie a Targului de Primavara Raw Vegan. ( abia astept \:D/)

Pentru cei care circula cu mijloace de trasport in comun, e bine de stiut ca in fata hotelului se afla statia autobuzului 102. Sunt 3 statii de autobuz pana la metrou, statia Aparatorii Patriei (linie directa pana la Unirii, 5 statii). In partea opusa, tot cu 102, se poate ajunge la autobuzul 123 (sunt 3 statii) care merge catre Piata Unirii. Link la Google Maps, pentru a vedea harta de mai jos marita.

Organizatorii sunt Ligia Pop (www.ligiapop.com, coordonator national) raw vegan chef, autoarea primei carti de retete, Retete Vegane fara Foc”, impreuna cu Quark SRL, distribuitor autorizat de roboti de bucatarie de ultima generatie.
Targul va fi deschis publicului larg, incepand cu ora 10:00-20:00, iar intrarea va fi gratis. Vom aveam expozanti, care vor oferi vizitatorilor o gama larga de produse diverse. De la electrocasnice de ultima generatie, carti de retete, legume si fructe bio, tavite si caserole cu seminte germinate si vlastari, uleiuri aromatice, si pana la delicatese raw vegan ambalate sau proaspat preparate. In concomitent cu expozitia, intr-o sala special amenajata vor fi demonstratii culinare si prezentari de sanatate, incepand cu ora 13:00.

1. Ligia Pop – carte de bucate, Retete vegane fara foc
2. Quark S.R.L. – aparatura de ultima generatie folosita in bucataria zilnica
3. Ligia Pop si Liliana Udrea – seminte germinate si vlastari
4. Paradisul Verde – produse naturale, bio si uleiuri presate la rece
5. Superalimente – alimente raw vegan si superfoods
6. Andreea Lazarescu – superfoods si produse raw vegan ambalate
7. Biodumbrava – microferma ecologica, cruditati bio si muraturi
8. Pukka Food – produse raw, fructe si legume bio
9. DR. Cleopatra Coroaba – detoxificare
10. Nicoleta Azoitei – aromaterapie cu uleiuri eterice pure
11. Holistic Soma – masaj, apiterapie, psihoterapie, etc.
12. Nuci de Sapun – cosmetice naturale si detergenti naturali
13. Endeasoap – sapunuri 100% naturale din uleiuri presate la rece
14. Jovis – sapunuri si cosmetice 100% naturale
15. Carti de bucate si sanatate
16. SportyChoco – bunatati raw si cosmetice handmade bio
17. CrudSiSanatos – superfoods si cosmetice handmade
18. Zepter International – linia VacSy
19. Florica Mihai – terapie Bowen si masaj cu uleiuri esentiale de puritate terapeutica
20. BioBunatati si Cosmetice Bio, marca Olivo

Lista demonstratiilor culinare si prezentarilor de sanatate, care se vor desfasura incepand cu orele 13:00. La aceste evenimente se va percepe o taxa pentru acoperirea ingredientelor si efortului.

Va multumesc si va asteptam cu drag pe toti, de la mic la mare!

 Articolul intreg il pueti gasi pe site-ul doamnei Ligia Pop. Click aici

Aflați mai multe »

Salata de "boeuf" vegana cruda

Eh, nu este chiar salata de "boeuf" traditionala. Dar este una cu un gust foarte asemanator, poate chiar mai bun.


Ingrediente(toate crude):

• 4-5 morcovi
• o cana mazare
• 4-5 castraveti murati
• 2 radacini de telina
• porumb
• 1 avocado(inlocuieste cartofii fierti)

(bineinteles ca mai puteti adauga si alte legume, dupa preferinta)

Morcovii, telina, si avocado'ul se taie bucatele mici.

Pt maioneza avem nevoie de:

•  1 avocado bine copt
• zeama de la 1/2 lamaie
• 1/2 lgt mustar
• ulei presat la rece de masline
• sare 

Avocado se curata de coaja si sambure si se taie bucatele. Se pune in vasul robotului impreuna cu zeama de lamaie si se mixeaza pana la omogenizare.

Se adauga mustarul, sarea si putin cate putin din ulei, ca la maioneza obisnuita. 

La sfarsit sa amesteca toate ingredientele si salata este gata. Pofta buna!

Aflați mai multe »