Gandindu-ma la el...

“-Micul prinţ se duse sa mai vada o data trandafirii.

- Voi nu semanaţi intru nimic cu floarea mea, voi inca nu sunteţi nimic, le spuse el. Pe voi nimeni nu v-a imblanzit, precum nici voi n-aţi imblanzit pe nimeni. Sunteţi asa cum era si vulpea mea. Nu era decat o vulpe, aidoma cu altele o suta de mii. Eu insa mi-am facut din ea un prieten, iar ea acum nu are in lume seaman.

Si florile se rusinara.

- Sunteţi frumoase, dar sunteţi desarte, le mai spuse el. Nimeni n-ar avea de ce sa moara pentru voi. Floarea mea, fireste, un trecator de rand ar crede ca e asemeni voua. Ea insa singura e mai de preţ decat voi toate laolalta, fiindca pe ea am adapostit-o sub clopotul de sticla. Fiindca pe ea am ocrotit-o cu paravanul. Fiindca pentru ea am ucis omizile (in afara doar de cateva, pentru fluturi). Fiindca pe ea am ascultat-o cum se plangea, ori cum se lauda, ori cateodata chiar si cum tacea.

Fiindca ea e floarea MEA.

Si se duse inapoi la vulpe.

- Ramai cu bine, zise el...

- Te du cu bine, zise vulpea. Iata care-i taina mea. E foarte simpla: Limpede nu vezi decat cu inima. Ochii nu pot sa patrunda-n miezul lucrurilor.

- Ochii nu pot sa patrunda-n miezul lucrurilor, spuse dupa dansa micul prinţ, ca sa ţina minte.

- Numai timpul imparţit cu floarea ta face ca floarea ta sa fie atat de preţioasa.

- Numai timpul imparţit cu floarea mea... facu micul prinţ, ca sa ţina minte.

- Oamenii au dat uitarii adevarul acesta, zise vulpea. Tu insa nu trebuie sa-l uiţi. Devii raspunzator de-a pururi pentru ceea ce ai imblanzit. Tu esti raspunzator de floarea ta.

- Eu sunt raspunzator de floarea mea... spuse dupa dansa micul prinţ, ca sa ţina minte.

(…)

-Oamenii de pe meleagurile tale, zise micul prinţ, cresc cinci mii de trandafiri intr-o singura gradina... si tot nu gasesc ceea ce cauta...

- Nu gasesc, i-am raspuns.

- Si totusi ceea ce cauta ei ar putea fi gasit intr-o singura floare sau intr-un strop de apa...

- De buna seama, i-am raspuns eu.

Si micul prinţ adauga:

- Ochii insa sunt orbi. Cu inima trebuie sa cauţi!”

Ati ghicit personajul? Daaa.. “Micul print”, bineinteles. De Antoine-de-Saint-Exupery.

Mi se pare minunat faptul ca intr-o carte pentru copii, folosindu-se un limbaj atat de simplu se pot reda atat de multe…

Aflați mai multe »

Tort de ciocolata cu menta

 Zilele acestea nu prea am avut inspiratie, asa ca am zis sa fac retete care deja au fost incercate. Si am dat peste un tort de menta delicios. Sunteti curiosi cum se face? Pai foarte simplu. Avem nevoie de: 

Ingrediente:  

                Blat:

·        ¾ cana faina de migdale

·        ½ cana nuci pecan

·        ¼ cana cacao pudra

·        2 lg ulei de cocos (opt.)

·        ½ lgt extract de vanilie

·        1 varf de sare

Crema “dementa”:

·        2 avocado

·        ¼ cana indulcitor natural

·        2lgt extract de menta

·        1lg frunze de menta proaspete/uscate

·        1 lgt suc de lamiae

Crema de ciocolata:

·        ½ cana cacao pudra

·        ¼ cana indulcitor natural

·        2 lg apa

·        2 lg ulei de cocos

·        Un varf de sare

Preparare:

1.     Blatul: toate ingrediente se pun in robot si se proceseaza pana se leaga. Apoi se preseaza intr-o forma de 16 cm.

2.     Crema: Se pun toate incredientele in robot si din nou se proceseaza pana se ajunge la o textura cat mai cremoasa. Apoi se toarna peste  blat si lasa la frigider pana preparam si crema de ciocolata.

3.     Crema de ciocolata: Se amesteca toate ingredientele si apoi se toarna peste crema “dementa”. 

 Cam asa mi-a iesit mie:

 Sursa reteta: http://vegweb.com/index.php?topic=36885.0

Aflați mai multe »

Inghetata de cocos delicioasa

 

Este simplu de facut si foarte sanatoasa.

Ingrediente:

•           100 g nuca de cocos (fulgi cocos deshidratati sau nuca de cocos proaspata)
•           150-200 ml lapte vegetal
•           1-2 lg indulcitor natural

Preparare:

Se amesteca toate ingredientele si se lasa la inmuiat vreo 2 ore, daca s-au folosit fulgi deshidratati. Apoi se pun in robot pana incep sa aiba o textura aproape cremoasa. Se lasa la congelator 30 de minute si apoi se poate consuma.

Merge foarte bine cu putina scortisoara deasupra sau topping de ciocolata, capsuni etc. Varianta neinghetata poate inlocui cu succes "orezul cu lapte" traditional.

Cam asa mi-a iesit mie:

Pofta buna!

Aflați mai multe »

Primavara si darurile ei (verzi)

A venit primavaraaa! Numai eu stiu cat de mult mi-am dorit ca vremea sa inceapa sa se incalzeasca si in piata sa pot gasi verdeata proaspata.  Din pacate, nu foarte multe persoane stiu cate beneficii se ascund in spatele acestora. De aceea, m-am gandit sa impartasesc cu voi cam tot ceea ce am descoperit eu despre aceste “bogatii”.

E bine de stiut ca fructele si legumele verzi  sunt bogate în carotenoizi numiţi luteină şi zeaxantină, precum şi alte substanţe ca betacaroten, vitamina K, fier, potasiu şi calciu. Luteina şi zeaxantina sunt importante in prevenirea orbirii( în special la persoanele în vârstă) si a cancerului. Ne ajuta sa ne mentinem oasele si dintii sanatosi. O porţie zilnică din oricare dintre aceste alimente poate reduce riscul de a suferi un atac de cord.

1.      Asmutui (hasmutuchi/patrunjel cret) se poate folosi in cazul:

-          Gutei si litiazei biliare – se bea suc proaspat de 3 ori pe zi

-          Intepaturilor de insect sau caontuzii – se zdrobesc frunze si se pun pe partea afectata

In cosmetica, este foarte bun pentru tenul gras, dar si pt reducerea ridurilor. Catifeleaza pielea si are proprietati antiinflamaoare, tonice si cicatrizante.

2.     Busuiocul:

-          Alunga astenia de primavara, stresul si lipsa poftei de mancare

-          Este foarte bun pentru combaterea gripei, bronsitei, durerilor articulare si insuficientei respiratorii – ceai

-          Scade transformarea glucidelor in grasimi

-          Scade transformarea glucidelor in grasimi

-          Creste puterea de dezintoxicare

-          Este un excelent antiseptic, digestiv, laxativ, sedativ si tonic.

-          Frunzele sale proaspete si zdrobite ajuta contra mancarimilor, piscaturilor de insecte, iritatiilor produse de epilat, arsurilor solare, oboselii ochilor.

Contraindicatii: Busuiocul contine cantitati non-neglijabile de vitamina K. De aceea, persoanele care urmeaza un tratament cu anticoagulante, trebuie sa fie atenti la consumul de busuioc.

3.     Leurda trateaza:

-          Intoxicatiile cu tutun

-          Amnesia

-          Diaree acuta si cronica

-          Viermi intestinali

-          Insomnia

-          Hipertensiune arterial

-          Reumatism – suc

-          Boli cardiovasculare

-          Astenia

4.      Leusteanul  este recomandat sa se consume:

-          2-3 frunze inainte de masa pentru cresterea poftei de mancare. Daca se consuma cantitati mai mari, se produce efectul opus.

-          in cazul unor afectiuni precum: indigestie si gastrita, litiaza renala(suc), colici intestinale, constipatie, edem cardiac;

-          in cazul in care exista dureri menstruale

-          in cazul petelor care apar pe piele din cauza diverselor substante chimice, se aplica cataplasme de 2-3 ori/zi, timp de o saptamana

5.      Mararul – se poate consuma pentru:

-          Dereglari ale ciclului menstrual

-          Indigestie - se bea o cana ceai de marar dupa masa

-          Sughit si senzatie de voma

-          Depresie

-          Ingrijirea dentiţiei, aceastǎ plantǎ curǎţǎ în profunzime dinţii şi gingiile, reuşind sǎ opreascǎ proliferarea bacteriilor responsabile de infecţiile gingivale şi de formarea cariilor - in fiecare seara se pot mesteca cateva frunze de marar sau/si patrunjel

-          Poate lupta împotriva dispepsiei nervoase şi poate reduce febra, atunci când este administrat sub formǎ de infuzie.

-          Opreşte sughiţul, stimuleazǎ pofta de mâncare şi poate chiar sǎ îmbunǎtǎţeascǎ libidoul şi tonusul general

-          Opreste sforǎitul, fii de ajuns sǎ picuraţi câteva picǎturi de ulei de marar pe un prosop aşezat pe pernǎ.

-          Este recomandat in regimurile pentru slabit, deoarece are calitatea de a aplatiza abdomenul.

-          Pus in salate sau in sosuri, le face mai digerabile si le intensifica gustul.

Contraindicatii: Nu se consuma in timpul sarcinii, insa este recomandat in perioada de alaptare.

6.     Menta

-          Protejeaza dintii

-          Ajuta - la decongestionarea cailor respiratorii prin inhalarea uleiului diluat cu apa si/sau masarea zonei pieptului cu ulei esential

   - in caz de reumatism, prin masarea cu ulei essential a locurilor respective

   - in greturi si stari de voma

   - in cazul durerilor de cap – se maseaza zona tamplei cu ulei esential

   - daca exista crampe intestinale, precum si alte probleme ale aparatului digestiv (gastrita, ulcer) – se bea o cana de ceai dupa masa

- daca cineva are litiaza biliara sau renala – ceaiul de menta, baut cu regularitate, contribuie la eliminarea calculilor

-          Diminueaza stresul si anxietatea, cand este folosita in aromaterapie

-          Vindeca acneea, daca in lotiune care se foloseste pt curatarea tenului se adauga 1-2 picaturi ulei esential.

7.      Patrunjelul  -  Este minunat atunci cand:

- nu ai pofta de mancare (inainte de masa se mesteca cateva frunze de patrunjel si asta va stimula apetitul),

- respiratia este neplacuta (chiar si mirosul de usturoi se poate elimina cu cateva frunze de patrunjel)

- esti in convalescenta (datorita nivelului crescut de vitamina C)

- ai pistrui (se curata tenul cu suc sau infuzie de patrunjel)

- fumezi sau bei alcool (neutralizeaza efectele negative ale acestora)

- esti alergic, deoarece intareste sistemul imunitar si distruge radicalii liberi.

- ai dureri menstruale

Vitamina B12 continuta de patrunjel, intr-o cantitate considerabila, ajuta la dezvoltare normala a celulelor si este foarte importanta pentru sarcina, pentru fertilitate, potenta sau pentru prevenirea unor boli degenerative (cancerul, Parkinson sau alte boli cerebrale). Din pacate, actiunea vitaminei B12 din alte alimente este blocata de antibiotice, pastile contraceptive, substante toxice etc, insa patrunjelul lupta cu succes impotriva acestor dezechilibrari.

Contraindicatii: Nu este indicat femeilor insarcinate sau care alapteaza.

8.     Spanacul trateaza:

-          Anemia

-          Rahitismul

-          Convalescenta - suc

-          Despresia nervoasa – suc

-          Astm

-          Diabet zaharat

-          Hipertensiune arteriala – suc

-          Arsuri, rani – cataplasme

9.     Salata verde trateaza:

-          Constipatia si digestia lenta

-          Obezitatea, deoarece atunci cand se consuma 500g zilnic, se accelereaza eliminarea toxinelor si se regleaza apetitul

-          Alcoolismul si dependent de narcotice

-          Reumatismul

10.  Telina(frunze) trateaza:

-          Diabetul – suc

-          Sterilitate/impotenta – suc

-          Digestive greoaie

-          Reumatism si guta – suc

-          Ciclu menstrual insotit de dureri puternice si neregulat – suc

11.                        Untisorul:

-          ajuta la eliminarea toxinelor

-           curata sangele si ficatul

-           lupta cu anemia

-           apara organismul de virusuri si infectii

-           ne umple de energie, redandu-ne pofta de viata.

Bibliografie:

“Enciclopedia plantelor medicinal” – revista “Femeia de azi”

http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/salata/untisorul-te-scapa-de-toxinele-din-organism-1160264

http://www.eva.ro/sanatate/medicina-alternativa/7-boli-vindecate-cu-menta-articol-33729.html

http://sanatate.acasa.ro/dieta-nutritie-4/patrunjelul-verdeata-cu-zeci-de-beneficii-796.html#ixzz1swZCtud1

http://www.eva.ro/casa-si-familie/plante/patrunjel-leustean-si-marar-la-ghiveci-articol-13082.html?pagina=2

http://www.romanialibera.ro/stil-de-viata/diete/semnificatia-alimentelor-in-functie-de-culoare-cum-te-ajuta-sa-lupti-impotriva-bolilor-261246.html

Aflați mai multe »

Poezie a poetului Ovidiu

Feriti-vã, muritori,

Sã vã întinati trupul cu mâncãruri respinse de zei!

Existã cereale, existã fructe

Sub greutatea cãrora se îndoaie crengile,

Ciorchini plini de suc în vii.

Existã plante delicioase care,

Puse pe flacãrã, devin mai dulci, mai fragede.

Natura vã oferã laptele si mierea

Parfumatã de floarea cimbrisorului.

Pãmântul generos vã pune la-ndemânã

Comorile-i de alimente savuroase;

Vã dãruieste mesele

Fãrã a mai fi nevoie sã ucideti si sã vãrsati sângele!

Animalele sãlbatice îsi potolesc foamea cu carne

Si nici ele nu fac cu toatele acest lucru!

Calul, oaia, boul trãiesc din iarbã.

În schimb, cele care prin firea lor sunt crude, feroce,

Se bucurã de hrana stropitã cu sânge.

Vai, cât e de criminalã fãptura vie

Care-si întretine viata prin moartea altei fãpturi!

În fata atâtor bogãtii

Pe care le produce pãmântul

Sã nu-ti placã nimic mai mult decât

Sã zdrobeati cu dinti cruzi

Membre rupte si smulse ? 

Aflați mai multe »

Vegani/vegetarieni de-a lungul istoriei

Citind cartea “Tratat pentru alimentatia naturala a omului” am gasit cateva pagini unde erau prezentate civilizatii antice, dar si  persoane celebre din istorie care au ales sa fie vegani.

Egiptenii, porecliti „mâncãtorii de pâine“ aveau o dietã compusã în cea mai mare parte din vegetale, asa cum aratã continutul intestinal al mumiilor.

Veda, cartea sfântã a indienilor, contine elogii pentru un regim fãrã carne. În India secolului II î.Ch. vacile de lapte beneficiau de îngrijiri speciale. Tãierea unei vaci era consideratã o crimã gravã, egalã cu uciderea unui om de castã superioarã si pedepsitã aspru.

Dacã îi lãsãm la o parte pe marii înþelepti ai Orientului, ca Zarathustra, Buddha, Confucius care au sustinut vegetarismul si ne vom limita la cultura apuseanã îl vom întâlni pe Homer ca fiind vegetarian convins.

Orficii greci duceau o viatã asceticã si renuntau la carne pentru a obtine purificarea trupeascã si sufleteascã.

Hesiod, în poemul „Lucrãri si zile“ regreta Era de aur si blestema fapta lui Prometeu, primul care a omorât o vitã si a adus focul din cer pentru a prepara mâncarea din carnea acestui animal.

Pitagora este considerat fondatorul miscãrii vegetariene. El spunea: „Aceia care ucid animalele si le mãnâncã carnea, vor avea cuatât mai mult tendinta sã-si masacreze semenii“. Pitagora, care a trãit foarte mult pentru epoca sa – 76 de ani – se hrãnea numai cu pâine, miere, fructe si legume, refuzând sã jertfeascã orice fel de sânge zeilor. Lui i se atribuie si urmãtoarea afirmatie, ca sintezã a crezului sãu privind actiunea hranei

asupra corpului biologic si spiritual: „Doar hrana vie si proaspãtã îi permite omului sã rãmânã sãnãtos, sã fie fericit si sã simtã adevãrul“.

Nu trebuie sã ne uimeascã faptul cã Socrate, ucenicul lui Pitagora, era un consumator convins de fructe si cereale. Socrate a trãit idealul vietii simple. De la el este expresia “Mananci ca sa traiesti, nu traiesti ca sa mananci” Socrate se hrãnea numai când îi era foame si numai cu alimente folositoare sãnãtãtii.

Platon pleda, de asemenea pentru cea mai mare sobrietate la  mâncare si bãuturã. El considera cã hrana care nu a trecut prin foc este cea mai bunã si lua într-o zi o singurã masã, cu multe fructe. Printre deprinderile sale statornice erau si zilele de post. Tot el sustine cã orice consum de carne te face persoanã asprã, în timp ce consumul de plante si fructe tine Viu spiritul oamenilor. 

Xenocrate, al doilea succesor al lui Platon la conducerea Academiei, a sustinut vegetarianismul.

Diogene a dus o viatã de o simplitate legendarã; se hrãnea cu ierburi, smochine uscate, mãsline si legume crude. El spunea: „Oamenii s-au molesit si sunt mai nefericiti decât animalele, care beau apã si se hrãnesc cu

plante“. Susþinea mereu: „Carnea si vinul abrutizeazã pe bãtrâni si molesesc pe tineri.“

Plutarh era, de asemenea vegetarian si a scris, în acest sens o carte: „Despre mâncarea cãrnii“ în care se prezintã ca un apãrãtor al animalelor torturate si ucise de oameni. El spune cã oamenii nu mai urmeazã adevãrata lor menire si au rãmas în urma animalelor. Plutarh a vãzut o legãturã cauzalã între necumpãtarea la

mâncare si bãuturã si decãderea moravurilor din timpul sãu.

Teofrast, mare naturalist, elev al lui Aristotel, spune cã mâncarea cãrnii nu este necesarã, înnãbusind îndemnurile superioare din om: „îmbuibându-se, oamenii au pierdut amintirea vechii pietãti, au cãzut tot mai adânc în excese, nemailãsând nimic negustat si nemâncat“.

Seneca, unul din marii filozofi stoici, a fost sustinãtorul elocvent al vietii simple. Era sigur cã decadenta din timpul sãu trebuia pusã pe seama exceselor. El spune: „Pentru libertatea noastrã interioarã trebuie sã avem stomacul bine disciplinat“. 

Care medic se mai gândeste astãzi cã Hipocrate, pãrintele medicinei, al cãrui jurãmânt este depus de fiecare medic, se opunea consumului de carne ? Acesta ne oferã o multitudine de argumente în sustinerea acestui concept natural. Preocuparea „Pãrintelui medicinei moderne“ pentru aspectele de terapie si preventie prin alimentatie cât mai naturalã, este tot mai mult recunoscutã de lumea medicalã occidentalã. Concentrând cât mai mult datele istorice din vremea sa, care ne-au parvenit în prezent, este de remarcat în primul rând atractia majorã a marelui medic grec pentru tipul de vindecare nutritional natural, prin combinarea plantelor alimentare si a ierburilor din naturã. Confirmãri credibile ne vin din celebra afirmatie hipocraticã: „Alimentul sã vã fie medicament si medicament sã vã fie alimentul“, dar si de la o imagine asemãnãtoare: „Suntem ceea ce

mâncãm, iar bolile trebuiesc tratate înainte de toate prin alimentatie“, precum si de la afirmaþii transante de genul: „Lãsati leacurile în borcanele lor dacã puteti vindeca bolnavul cu ajutorul hranei“.

Francisc de Assissi, întemeietorul ordinului franciscanilor, a pledat întrega sa viatã pentru o atitudine de iubire fatã de animale si el însusi se hrãnea doar cu produse vegetale.

Voltaire respingeau sacrificarea animalelor. Ca si Pitagora, el a fãcut o legãturã directã între consumul masiv de carne, sacrificarea animalelor si numãrul tot mai crescut al ororilor de rãzboi.

Jean Jacques Rousseau se apropie de aceeasi conceptie, dupã care consumatorii de carne sunt mai duri decât consumatorii de produse vegetale si în cunoscutul sãu roman „Emile“ afirmã cã la copii se observã o respingere instinctivã a consumului de carne, ei preferând sã mãnânce fructe.

Lev Tolstoi a devenit la maturitate vegetarian. În tineretea sa obisnuia sã participe la vânãtori, dar avea repulsie fatã de ele. El nu vedea nici o diferentã între suferinta unui om si suferinta unui animal. 

Pentru adeptii convinsi ai tehnicii, poate nu este rãu sã amintim cã datorãm inventia becului spiritului limpede si viu al vegetarianului Thomas Alva Edison. El nu a fost numai un vegetarian convins, ci si un oponent hotãrât al vânãtorii. Poate datoritã stilului sãu de viatã vegetarian a putut atinge vârsta de 84 de ani.

Acest record a fost întrecut de scriitorul englez, George Bernard Shaw, laureat al premiului Nobel pentru literaturã, care a trãit 94 de ani. Shaw a crezut în dreptul fiecãrei creaturi la viatã si afirmã cã este de neacceptat ideea ca oamenii civilizati sã se hrãneascã cu animalele.

Albert Einstein, marele savant, cãruia îi datorãm teoria relativitãtii. El considera vegetarismul o necesitate, pentru cã un astfel de mod de viatã ar putea sã aibã consecinte mult mai mari pentru omenire.

Dintre Pãrintii Bisericii Crestine, Clement din Alexandria (150–220) considerat fondatorul Scolii teologice din Alexandria, scria: „Unii oameni trãiesc ca sã mãnânce la fel ca animalele lipsite de înþelepciune, a cãror viaþã este stomacul si nimic altceva.“

Vasile cel Mare, episcop al Cesareei, considerat un alt Pãrinte al Bisericii Crestine, ne spune printre altele: „Corpul care este hrãnit cu carne va deveni greoi si va fi coplesit de boalã. Sufletul se va sufoca sub plãcerea mâncãrii, va pierde controlul asupra trupului si capacitatea de gândire“. 

Ioan Gurã de Aur (din Antiohia), mare învãtat teolog, numit si „Augustin al grecilor“, a lãsat un numãr impresionant de scrieri. Astfel descrie el felul de viatã al cãlugãrilor în mijlocul cãrora trãia: „Aici nu

curge nici un fir de sânge, de la animale, nici o bucatã de carne nu este pe masã. Mâncãrurile delicate si corpul greoi sunt necunoscute acestor cãlugãri. În bucãtãria lor nu se simte mirosul greu al preparatelor din carne. Voi însã urmaþi calea lupilor si obiceiul tigrilor. Dar pe acestia astfel i-a fãcut natura, mâncãtori de carne, în timp ce pe noi, Natura ne-a înzestrat cu întelepciunea cuvântului si simtul dreptãtii. Si totusi,

noi am devenit mai rãi ca animalele.“

Izvoarele vechi ale cãtþilor religioase vorbesc despre Apostoli si primii crestini care nu omorau animale, nu mâncau carne si se abtineau de la orice bãuturã tare.

Mergând cãtre vremuri mai apropiate de prezent, observam cum exista tot mai multi medici care practica acest tip de alimentatie pentru vindecarea bolilor. O mare parte dintre ei sunt prezentati tot in cartea “Tratat pentru alimentatia naturala a omului” de Med. drd. M a r i a n PARASCHIV-CLAUDIUS

Aflați mai multe »